Chiar daca sunt mai bine pregatite decat barbatii, femeile castiga mai putin, se arata intr-un studiu recent.

In rare cazuri femeile au pozitii de conducere, insa reprezinta majoritatea functionarilor din administratie, se arata in studiul Institutului National de Statistica (INS), preluat de Realitatea Tv.

Astfel, 60% din absolventii universitatilor din UE sunt femei. Chiar si asa, sansa acestora de a ocupa o functie administrativa este de trei ori mai mica decat sansa barbatilor.

Diferenta se simte insa si la salariu. Femeile sunt platite 15 procente mai putin decat barbatii, desi, spun ele, muncesc cot la cot cu barbatii.

"In functiile de conducere, barbatii sunt foarte orgoliosi si nu prea lasa femeile in frunte. Consideram ca ar trebui sa fie egalitate intre toti, atata timp cat ne nastem egali, ar trebui sa avem aceleasi drepturi. Barbatii au salariile mai mari, desi poate munca e echivalenta a cu a femeilor si nu ni se pare normal acest lucru", au spus mai multe femei.

Femeia in islam si onoarea de a fi batuta- by Allah

Inferioritatea femeii in islam

"Statutul Femeii" in Coran este inferior decat cel al barbatilor. In timp ce Coranul permite femei sa participe in lupta, permite de asemenea si Barbatilor Musulmani sa le arunce in deriva fara un simplu motiv sau preaviz, in timp ce acelasi drept nu este rezervat pentru femeie. Sotul poseda absolut, imediat si fara a fi intrebat puterea de a divorta. Femeile trebuie sa fie absolut supuse si pot fi batute (sau biciuite) pentru nesupunere.Pe langa cele 4 sotii permise de lege, Barbatul Musulman poatea avea nenumarate sclave ca concubine . Este de inteles, de ce, atat de multi oameni in Vest vad Islamul ca o arhaica si barbarica religie, care forteaza oamenii sa se intoarca intr-o mentalitate a evului mediu, cand femeia nu avea libertatea si dreptul sa isi creeze propria ei viata.

Actriţa musulmană din Harry Potter, ameninţată cu moartea de tatăl şi fratele său

Steluta Voica | REALITATEA.NET
"Curva" şi "gunoiul" a îndrăznit să se întâlnească cu un băiat care nu e musulman. Afshan Azad, cea care a jucat-o pe micuţa vrăjitoare Padma Patil în filmul "Pocalul de Foc" din seria Harry Potter, are 22 de ani şi a fugit pe fereastra dormitorului ca să scape cu viaţă din mâinile tatălui şi fratelui ei.
Afshan Azad s-a dus la poliţie şi a depus plângere împotriva tatălui şi fratelui ei. Aceştia, Abdul Azad, care are 53 de ani, şi Ashraf, 28, au fost acuzaţi şi chemaţi la tribunal, în Manchester, pentru că au bătut-o şi au ameninţat-o că o omoară, însă nu au putut fi condamnaţi. Afshan a refuzat să ofere mai multe detalii în sala de judecată, insistând că arestarea tatălui şi fratelui ei ar pune-o într-un real pericol.


Tatăl ei nu a putut fi obligat de instanţă decât "la a păstra pacea timp de un an", iar fratele ei a fost eliberat pe cauţiune, urmând să primească o sentinţă ulterior, pe 21 ianuarie, pentru că a bătut-o. Totul s-a întâmplat pe 21 mai, scriu mai multe ziare englezeşti, precum telegraph.co.uk, când fratele Afshanei a intrat urlând în casă, trezindu-şi tatăl "să facă curăţenie în privinţa fiicei lui", "un gunoi" şi "o curvă", care îşi dă întâlniri cu un bărbat care nu e musulman.
"Omoar-o!", ţipa el la tatăl său, iar acesta s-a arătat de acord, întrucât nu vroia ca fiii săi să facă puşcărie pentru asta. Afshan s-a refugiat în dormitor, de unde a şi fugit, pe geam. Avea să spună la poliţie, a doua zi, că tatăl şi fraţii săi au încercat să-i impună şi o căsătorie aranjată.

Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei, încă o problemă în România

Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei, încă o problemă în România
sondaj comandat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei constituie încă o problemă în România, aproape jumătate dintre persoanele chestionate într-un sondaj comandat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării considerând că există încă inechitate în această privinţă.
Potrivit sondajului realizat de CURS, la sfârşitul anului trecut, şi prezentat miercuri, 25 la sută dintre respondenţi au apreciat că situaţia bărbaţilor din România este clar mult mai bună decât cea a femeilor, iar 23 la sută că a bărbaţilor este doar puţin mai bună decât cea a femeilor.
Totodată, 40 la sută dintre respondenţi consideră că femeile şi bărbaţii din România sunt egali, 6 la sută că femeile se află într-o situaţie evident mult mai bună decât bărbaţii. Un procent egal cred că situaţia femeilor este doar cu puţin mai bună decât situaţia bărbaţilor.
Ierarhia motivelor discriminării de gen relevă, pe de o parte, percepţia unei discriminări a femeilor pe piaţa forţei de muncă din România, iar pe de altă parte, se remarcă persistenţa unor atitudini tradiţionaliste exprimate sub forma unor prejudecăţi de tipul “femeile nu pot practica anumite profesii”, “există diferenţe biologice între bărbaţi şi femei”, “morala creştină face diferenţa între bărbaţi şi femei”.
Din analiza profilului socio-demografic al persoanelor care consideră că motivul inegalităţii între bărbaţi este că “femeile lucrează mai mult acasă” a rezultat că acest argument este susţinut în mai mare măsură de femei, de persoane de vârstă adultă (30-60 de ani) şi de persoane din rândul celor divorţaţi.
Cei care susţin ca motiv al inegalităţii de gen faptul că femeile “nu pot practica anumite profesii” se distribuie, în proporţii cuprinse între 35 şi 45 la sută, pe toate categoriile socio-demografice analizate, iar diferenţele între subcategorii nu sunt semnificative statistic.
Persoanele care au invocat ca motiv al inegalităţii de gen “diferenţele biologice dintre bărbaţi şi femei” sunt din rândul celor care au peste 30 de ani, a celor din mediul urban şi din rândul persoanelor văduve. Datele de sondaj evidenţiază ca definitorii pentru conceptul de egalitate a şanselor între femei şi bărbaţi elemente precum “a avea drepturi egale”, “luarea deciziilor în comun” şi “a avea obligaţii familiale egale”, care întrunesc în total opţiunea a 84 la sută dintre respondenţi.
Percepţia unei situaţii mai bune a bărbaţilor în raport cu femeile, se întâlneşte în mai mare măsură în rândul persoanelor cu studii superioare (63 la sută), la tineri (52 la sută), la rezidenţii în urban (55 la sută). Percepţia egalităţii între femei şi bărbaţi este întâlnită în mai mare măsură la persoane vârstnice (45 la sută), la absolvenţii cu maxim opt ani de şcoală (45 la sută), la persoanele căsătorite (43 la sută) şi la cei rezidenţi în rural (46 la sută).
Cei care percep într-o mai mare măsură că situaţia femeilor este mai bună ca a bărbaţilor sunt persoane cu un nivel de instrucţie scăzut (14 la sută) şi necăsătoriţi (15 la sută).
Datele de sondaj mai arată că atitudinea majorităţii populaţiei referitoare la rolurile bărbaţilor şi femeilor în cadrul cuplului înclină spre tradiţionalism şi este marcată de stereotipurile “bărbatul este capul familiei” (76 la sută), “este mai mult datoria bărbaţilor să aducă bani în casă”(67 la sută), femeile ''să se ocupe de treburile casei” (64 la sută).
Atitudinile tradiţionaliste cu valori mai mari se întâlnesc în Oltenia şi Crişana-Maramureş, în mediul rural pe ansamblu, la persoanele cu nivel de şcolaritate mai redus (şcoală generală şi profesională), la persoanele vârstnice, în rândul bărbaţilor în timp ce atitudinilor caracterizate de modernitate se întâlnesc la persoanele rezidente în Transilvania şi Banat, persoanele din mediul urban şi cele cu studii superioare.
În ceea ce priveşte experienţele personale de agresiune verbală şi hărţuire sexuală, pe total eşantion, o cincime din respondenţi au afirmat că în ultimul an o persoană de alt sex le-a spus glume deocheate folosind un limbaj considerat jignitor, 42 la sută dintre aceştia fiind bărbaţi.
Persoanele care au considerat că s-au aflat în situaţia de agresiune verbală sunt în mare măsură persoane tinere, necăsătorite sau în parteneriat. În rândul femeilor, incidenţa fenomenului de agresiune verbală sub forma unor “remarci dure la adresa corpului sau sexualităţii” adresate de o persoane de alt sex este de nouă la sută. Acest fenomen este resimţit în mai mare măsură de persoanelor tinere, de cele cu nivel mediu de şcolaritate (liceu), necăsătorite, de religie ortodoxă.
Totodată, şapte la sută dintre femeile chestionate au afirmat că în ultimul an li s-a întâmplat ca o persoană de alt sex să le facă “propuneri sexuale într-un context neadecvat”, majoritatea fiind tinere, necăsătorite şi de religie ortodoxă. Potrivit datelor sondajului, 18 la sută dintre chestionaţi nu au dorit să precizeze cine le-a făcut astfel de propuneri, 29 la sută au declarat că acestea au fost făcute adresate de necunoscuţi, 16 la sută de colegi, 12 la sută de prieteni şi opt la sută de vecini. Sondajul a fost comandat în decembrie 2005. Eşantionul a fost de tip stratificat, probabilist, bistadial, a fost făcut pe 1.238 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia de 15 ani şi peste a României, cu o eroare tolerată de ±2,8 la sută, pentru o probabilitate de 95 la sută.
Eşantionul a cuprins 79 localităţi - 41 urbane şi 38 rurale - din cele 41 judeţe şi municipiul Bucureşti, acoperind 93 de puncte de eşantionare, selecţia gospodăriilor şi a persoanelor făcându-se aleator, interviurile având loc la domiciliul subiecţilor.
Source: (MEDIAFAX GENERAL 25 ianuarie)

Violenta in familie in Romania

Ce parere aveti in legatura cu acest articol?
http://www.realitatea.net/jumatate-dintre-romani-considera-ca-violenta-fizica-in-familie-este-ceva-normal_824175.html
Jumătate dintre români consideră că violenţa fizică în familie este ceva normal12 apr 2011, 15:53 |
NewsIn
50% dintre români consideră că violenţa fizică domestică este ceva normal, astfel că numărul total al infracţiunilor intrafamiliale a crescut, anul trecut, cu 26 % faţă de 2009, în timp ce numărul loviturilor cauzatoare de moarte s-a dublat, potrivit unui studiu al IGPR.
Doar o treime din victimele agresiunii domestice au curajul şi posibilitatea să se adreseze autorităţilor, în mare parte din cauza factorilor economici care îi leagă financiar de agresor, mai arată cercetarea efectuată de Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă din Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).

Femeile abuzate, spun specialiştii, nu au la cine să apeleze şi nici unde să se ducă după ce cad victime ale violenţei domestice. În aceste condiţii, mii de femei din România trăiesc sub teroare, la fel şi zeci de mii de copii, victime directe sau colaterale ale violenţei domestice.

"Dacă 50% dintre români consideră că a-şi lovi partenerul de viaţă este ceva normal, cred că, în realitate, cazurile de abuz sunt de 10 ori mai numeroase decât arată studiile", a declarat, pentru NewsIn, psihologul Silviu Ioniţă.

Violenţa domestică, mai spun specialiştii, lasă urme de neşters, nu numai la nivel fizic, ci şi afectiv, intervind blocaje emoţionale.

"Violenţa, de cele mai multe ori, se manifestă sub forma unei triade agresor-victima-agresor, ceea ce înseamnă că aproximativ 80% dintre persoanele care au fost, într-un fel sau altul, agresate în copilărie devin, la rândul lor, agresori", a mai spus Ioniţă, care se ocupă de consilierea a numeroase victime ale unui mediu abuziv.

Abuzurile domestice, definite ca acţiuni fizice sau verbale ce provoacă o suferinţă de orice natură, pot produce victime atât în rândul femeilor, cât şi în rândul bărbaţilor. Cei mai afectaţi de violenţa domestică sunt însă copiii, care sunt în pericolul de a reproduce, la rândul lor, astfel de comportamente, în relaţiile cu ceilalţi.

Vătămarea corporală asupra membriilor familiei este pedepsită de Codul Penal cu 1 până la 5 ani de închisoare.
De cele mai multe ori, victimele agresiunii domestice renunţă la acuzaţii din cauza procesului anevoios şi a consecinţelor pe care o astfel de acţiune le poate avea în cadrul familiei.

În 2008, a fost înaintat un proiect de lege care prevedea o completare a Legii 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, în vederea întroducerii ordinului de restricţie, prin care i se interzice agresorului orice formă de contact cu partea vătămată. Proiectul nu a fost însă adoptat până astăzi.

În România, victimele abuzului intrafamilial se pot adresa centrelor de consiliere gratuită. În prezent există doar cinci astfel de centre, în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Suceava şi Târgu Mureş, unde se oferă consiliere psihologică şi juridică persoanelor care trăiesc într-un mediu abuziv.

Acest blog este destinat dezbaterilor pe tema egalitatii de gen.
Este un produs al proiectului "PLAY-Leading a leding role" initiat de PATRIR.