Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei, încă o problemă în România

Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei, încă o problemă în România
sondaj comandat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei constituie încă o problemă în România, aproape jumătate dintre persoanele chestionate într-un sondaj comandat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării considerând că există încă inechitate în această privinţă.
Potrivit sondajului realizat de CURS, la sfârşitul anului trecut, şi prezentat miercuri, 25 la sută dintre respondenţi au apreciat că situaţia bărbaţilor din România este clar mult mai bună decât cea a femeilor, iar 23 la sută că a bărbaţilor este doar puţin mai bună decât cea a femeilor.
Totodată, 40 la sută dintre respondenţi consideră că femeile şi bărbaţii din România sunt egali, 6 la sută că femeile se află într-o situaţie evident mult mai bună decât bărbaţii. Un procent egal cred că situaţia femeilor este doar cu puţin mai bună decât situaţia bărbaţilor.
Ierarhia motivelor discriminării de gen relevă, pe de o parte, percepţia unei discriminări a femeilor pe piaţa forţei de muncă din România, iar pe de altă parte, se remarcă persistenţa unor atitudini tradiţionaliste exprimate sub forma unor prejudecăţi de tipul “femeile nu pot practica anumite profesii”, “există diferenţe biologice între bărbaţi şi femei”, “morala creştină face diferenţa între bărbaţi şi femei”.
Din analiza profilului socio-demografic al persoanelor care consideră că motivul inegalităţii între bărbaţi este că “femeile lucrează mai mult acasă” a rezultat că acest argument este susţinut în mai mare măsură de femei, de persoane de vârstă adultă (30-60 de ani) şi de persoane din rândul celor divorţaţi.
Cei care susţin ca motiv al inegalităţii de gen faptul că femeile “nu pot practica anumite profesii” se distribuie, în proporţii cuprinse între 35 şi 45 la sută, pe toate categoriile socio-demografice analizate, iar diferenţele între subcategorii nu sunt semnificative statistic.
Persoanele care au invocat ca motiv al inegalităţii de gen “diferenţele biologice dintre bărbaţi şi femei” sunt din rândul celor care au peste 30 de ani, a celor din mediul urban şi din rândul persoanelor văduve. Datele de sondaj evidenţiază ca definitorii pentru conceptul de egalitate a şanselor între femei şi bărbaţi elemente precum “a avea drepturi egale”, “luarea deciziilor în comun” şi “a avea obligaţii familiale egale”, care întrunesc în total opţiunea a 84 la sută dintre respondenţi.
Percepţia unei situaţii mai bune a bărbaţilor în raport cu femeile, se întâlneşte în mai mare măsură în rândul persoanelor cu studii superioare (63 la sută), la tineri (52 la sută), la rezidenţii în urban (55 la sută). Percepţia egalităţii între femei şi bărbaţi este întâlnită în mai mare măsură la persoane vârstnice (45 la sută), la absolvenţii cu maxim opt ani de şcoală (45 la sută), la persoanele căsătorite (43 la sută) şi la cei rezidenţi în rural (46 la sută).
Cei care percep într-o mai mare măsură că situaţia femeilor este mai bună ca a bărbaţilor sunt persoane cu un nivel de instrucţie scăzut (14 la sută) şi necăsătoriţi (15 la sută).
Datele de sondaj mai arată că atitudinea majorităţii populaţiei referitoare la rolurile bărbaţilor şi femeilor în cadrul cuplului înclină spre tradiţionalism şi este marcată de stereotipurile “bărbatul este capul familiei” (76 la sută), “este mai mult datoria bărbaţilor să aducă bani în casă”(67 la sută), femeile ''să se ocupe de treburile casei” (64 la sută).
Atitudinile tradiţionaliste cu valori mai mari se întâlnesc în Oltenia şi Crişana-Maramureş, în mediul rural pe ansamblu, la persoanele cu nivel de şcolaritate mai redus (şcoală generală şi profesională), la persoanele vârstnice, în rândul bărbaţilor în timp ce atitudinilor caracterizate de modernitate se întâlnesc la persoanele rezidente în Transilvania şi Banat, persoanele din mediul urban şi cele cu studii superioare.
În ceea ce priveşte experienţele personale de agresiune verbală şi hărţuire sexuală, pe total eşantion, o cincime din respondenţi au afirmat că în ultimul an o persoană de alt sex le-a spus glume deocheate folosind un limbaj considerat jignitor, 42 la sută dintre aceştia fiind bărbaţi.
Persoanele care au considerat că s-au aflat în situaţia de agresiune verbală sunt în mare măsură persoane tinere, necăsătorite sau în parteneriat. În rândul femeilor, incidenţa fenomenului de agresiune verbală sub forma unor “remarci dure la adresa corpului sau sexualităţii” adresate de o persoane de alt sex este de nouă la sută. Acest fenomen este resimţit în mai mare măsură de persoanelor tinere, de cele cu nivel mediu de şcolaritate (liceu), necăsătorite, de religie ortodoxă.
Totodată, şapte la sută dintre femeile chestionate au afirmat că în ultimul an li s-a întâmplat ca o persoană de alt sex să le facă “propuneri sexuale într-un context neadecvat”, majoritatea fiind tinere, necăsătorite şi de religie ortodoxă. Potrivit datelor sondajului, 18 la sută dintre chestionaţi nu au dorit să precizeze cine le-a făcut astfel de propuneri, 29 la sută au declarat că acestea au fost făcute adresate de necunoscuţi, 16 la sută de colegi, 12 la sută de prieteni şi opt la sută de vecini. Sondajul a fost comandat în decembrie 2005. Eşantionul a fost de tip stratificat, probabilist, bistadial, a fost făcut pe 1.238 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia de 15 ani şi peste a României, cu o eroare tolerată de ±2,8 la sută, pentru o probabilitate de 95 la sută.
Eşantionul a cuprins 79 localităţi - 41 urbane şi 38 rurale - din cele 41 judeţe şi municipiul Bucureşti, acoperind 93 de puncte de eşantionare, selecţia gospodăriilor şi a persoanelor făcându-se aleator, interviurile având loc la domiciliul subiecţilor.
Source: (MEDIAFAX GENERAL 25 ianuarie)